Plec

Prima intrebare pe care mi-o pun cei care ma cunosc este: unde.
A doua intrebare este mai mereu cat timp sau pana cand?
Există o a treia intrebare pe care in mod categoric nu o adreseaza nimeni, pentru ca toată lumea presupune ca in altă parte e mai bine, ca lumea e frumoasă si trebuie vizitată.
Ca sa trecem pe subiect, plec in Cehia pentru un training finanțat de UE prin programul Erasmus+, ca team member voluntar, intre 9 si 22 mai.
Apoi merg intr-un youth exchange, finantat de UE prin programul Erasmus+, ca participant sub 30 de ani (adică încă tânăr, da?!), in Ubrique, Spania, de pe 27 mai pana pe 3 iunie, dar nu inainte de a petrece 2-3 zile in Malaga. Si una după!
Apoi ma-ntorc pe 4, umblu teleleu pana pe 10, cand plec in Ungaria la un Training Course finantat de UE prin programul Erasmus+, TC despre cum sa fii un trainer (tastatura imi sugera, in loc de trainer, milionar).
Bun, acum ca am lamurit cele doua intrebari, trecem la intrebarea mai importanta: de ce?
Iar aici raspunsul e atat de complex ca o sa pornesc laptopul sa scriu.
Gata. l-am pornit.
Locuiesc in Brasov, care fara "probabil", este cel mai fain oras din tara asta - am scris deja un articol cu acest "de ce?". Fiind cel mai fain oras, care ar fi motivele pentru care as pleca din el, fie ca vorbim de-o zi sau de 10 sau de 30.
Primul ar fi pentru ca pot, pentru ca lesa mea temporala este foarte lunga si ma lasa sa plec cat timp imi doresc si, evident, oricat de departe, vorbind de distante pamantene. Se pare ca mi-am construit viata-n asa fel incat sa imi permita aceasta libertate - da, libertate, cuvantul ala pe care ni-l aducem aminte doar cand nu mai avem parte de el (ea).
Vad tot felul de oameni pasionati de calatorie - unii de locuri, altii de culturi, altii de combinatia dintre ele, unii de orase, unii de natura, altii de oameni - si-mi zic tot mai des ca eu ma plimb pentru a intalni oameni noi. Culmea e ca nu pentru ca nu-mi plac astia vechi, ci pentru ca cu oameni noi imi pot permite sa fiu cine vreau eu sa fiu, sa explorez alte extreme, chiar daca, fara exceptie, ma prezint exact ca cine sunt, complet sincer.
Plec, de asemenea, pentru ca-i fucking gratis frate!
Gratis. Sa mergi in toata Europa, sa cunosti oameni (europeni) din toate tarile posibile in continentul asta, cu cazare si masa asigurata, transport decontat, cu traineri pe care ajungi sa-i adori sau sa-i urasti, dupa caz, dar de la care ai o gramada de invatat, intr-un program intens de invatare despre diverse subiecte de interes pentru oricine ca si cetatean european, dupa care urmeaza programul intens de socializare, dupa care urmeaza aplicarea lucrurilor invatate.
gratis! UE vrea ca noi sa ne simtim egali, chiar daca diferiti si uniti, chiar daca suntem departati. Adica fix opusul lui Brexit si fix opusul lui "Romanii este buricul pamantului". Mai mult decat atat, vrea sa ne faca sa intelegem ca musulmanii nu-s dracu' pe pamant, nici inamicul si nici teroristul de serviciu, ci ca-s oameni, ca noi, poate religiosi, poate nu, poate nevoiasi, poate nu. Si multe alte lucruri care sunt complet departe de noi, romanii, care avem ca toata lumea, foarte multe lucruri (probleme) in gradina proprie si suntem prea ocupati cu ele ca sa mai vedem dincolo de acele ziduri numite granite.
Plec sa ma dau mare. Aici nu exagerez. Sa ma dau mare cu cat de frumos e in Romania (si de fapt, in Transilvania), cat de ieftina e berea si cat de frumos e anturajul meu, organizatia din care vin si mai ales orasul din care vin: Brasov. (inca!). Stiu ca mandria e cel mai grav pacat, iertati-ma ortodocsilor, dar nu pot sa nu fiu mandru de lucrurile astea, cat timp am pus si eu umarul, catusi de putin la ele. (mai ales la a fi client fidel pentru berile ieftine!)
Plec pentru ca cunosc romanii si din 3 minute de interactiune i-am imbracat in 17 prejudecati din care le este foarte greu sa iasa. Deja fac asta si cu strainii, dar imi ia mai mult de 3 minute, ceea ce e minunat. Aici, ortodocsilor, daca aveti posibilitatea sa influentati cumva ce va scrie in viitoarea Noua Scriptura, scrieti ca nu sunt foarte bune prejudecatile - daca nu scrie deja (ca poate n-o cunosc, totusi asa de bine :) ).
Dar cel mai important lucru pentru care plec este faptul ca am unde ma intoarce. Si-mi ofer o pauza de la viata minunata pe care ai mei prieteni mi-o ofera si pentru care nu le multumesc niciodata indeajuns. (imi pare rau bă!) Si va multumesc ca ma primiti inapoi, oricat de mult as fi plecat. Sper sa nu mi se simta lipsa though!
E extrem de mult de scris despre lucrurile si oamenii la care ma intorc si ar cam trebui sa ma impac cu gandul ca n-o sa apuc sa va prezint si voua astea, asa cum mi-am planuit.

Si da, sunt si gagici faine in aceste proiecte in care merg eu...
Dar si aici sunt: http://ciurik.blogspot.ro/2018/05/adormisem.html