luni, 25 iulie 2011

Prima practica - cel putin interesant

dap. Iata-ma mutat din camin, stand aceste 3 saptamani in care am practica, la George in gazda. Practica o fac impreuna cu alti 8 colegi la firma Magic Systems, firma ce se ocupa cu proiectare, fabricarea si vanzarea matritelor necesare feluritelor industrii, in special industriei auto.
Intai despre statul la George, are avantajele si dezavantajele sale. Avantajos e faptul ca stau langa gara, singur in camera, televizor, net, apa calda oricand, bucatarie, masina de spalat, liniste si lipsa manelistilor :). dezavantajos e faptul ca-s mai departe de Sitei si de centru.

Trecand la practica, ar fi foarte multe de zis, acum ca au trecut deja 2 saptamani de cand am inceput. Am ales sa fac practica in mod organizat (cu scoala) ca sa mai stau putin la Brasov si ca sa invat ceva: crezand ca va fi ceva foarte foarte tare, n-am ezitat. Ne-au spus ca ne asigura cazare, o masa/zi, transport si ne-au asigurat...doar locul de practica. Din 40, 9 facem la Magic, restul la Roman, iar intr-o zi obisnuita, suntem mai multi astia 9 decat restul de 31, asa de serioasa e practica la ei. HALAL!

Trecand mai departe, ajung la fabrica propriu zisa, intr-o hala micuta din capatul platformei Roman, inghesuind foarte multe scule si foarte multi oameni, intr-un mod foarte armonios. Seamana mult cu o linie de asamblare, intrand in hala gasim materialele de prelucrat, apoi masina de debitat, apoi frezele, strungurile, apoi frezele CNC, sculele pentru rectificare, masini de gaurit, ascutit, polizoare, poduri rulante, iar la urma se afla oamenii care fac lucrul manual, adica transport, manipulare, montare, slefuire, verificare, etc etc etc.
Noi suntem repartizati cate 3 la o masina, cate o saptamana. Prima saptamana am fost la masina de electroeroziune cu fir, a doua la electroeroziune masiva, iar saptamana asta ne aflam in hale la frezare CNC, dar umblam peste tot.
N-o sa scriu ce-am invatat, e neinteresant pentru unii iar eu n-o sa uit asa ca n-am nevoie sa scriu.
Ca si lucruri speciale ce au avut loc pot preciza interactiunea avuta cu 2 ingineri, unul sportiv de ocazie ca mine, alergand la duatlon, maratoane montane si altele de genul, iar celalalt inginer debutant, om care de-abia si-a luat diploma de inginer, dar care are ceva cunostinte si experienta in materie de inginerie auto, fiind team-leader la formula student ceva vreme.
Tin sa precizez si faptul ca pentru a lucra ca inginer proiectant la Magic Systems trebuie sa petreci circa 3-6 luni in fabrica, sa intelegi cum se fabrica totul, ce instrumente ai, cu ce oameni lucrezi si sa intelegi ce cred oamenii cand au de facut un proiect creat de-un inginer.

A...as putea sa precizez fara retineri faptul ca nici aici n-am scapat de mentalitatea "no school needed to be an engineer" referitor la colegi. Chiar daca unii dintre ei au bursa de merit, toti au bursa de studiu, mentalitatea comunista a ramas, chiulul in masa inca e obiectivul principal si invinuirea celor ce raman, activitatea preferata.
Viata e frumoasaaa!!! Scoala ne place tuturor!
A...era sa uit. Chiar am invatat o gramada de chestii faine aici!

miercuri, 6 iulie 2011

Marathon7500 - 2011

Da...iata ca a venit momentul sa scriu si despre acest magnific concurs la care simt ca am onoarea sa ajut a fi el organizat.
Trebuie precizat faptul ca 80% din concurs e organizat de Teo si circa 90% din calitatea concursului reprezinta calitatea ei ca om. Ar fi multe de zis despre sacrificiile pe care le-a facut ea pt concursul asta care s-a materializat in...in...:) respect?

Continuand cu ce a insemnat maratonul pentru mine, ajung la a spune ca am plecat vineri fix dupa examenul la mecanisme, la care am obtinut dezamagitoarea nota 9. Am mers cu Stef in Ciubotea, am asteptat ceva dupa Salvamont Bran dar a fost super ok, ne-au ajutat la carat cu ATV-ul si tot asa.
Apoi am mers de-am marcat intrarea in Valea Gaura si apoi am revenit, refacut bagajul si fuga sus spre Vf. Omu. Am mers singur tot drumul, asteptand sa vad concurentii, si mai ales pe Balan cu Nusu. Cu primii, Palici si Galiteanu, m-am intalnit la iesirea din prima caldare glaciara (urcand) iar cu Balan la iesirea din a doua vale glaciara, urmati fiind indeaproape de echipa 3.

Pana la Vf. Omu m-am tot intalnit cu fel si fel de participanti, salutandu-i pe toti in spirit fair-play. Ajuns la Omu m-am instalat si inceput serviciul de voluntar alaturi de Bogdam, Cindy, Andreea, Marius si alti 2 oameni pe care nu-i cunosteam, suporteri de-ai unor concurenti.

Dupa multe neincercari, am decis sa intram in cabana, din cauza ca muream de frig. Dupa o perioada, ne-am despartit in 2 grupe, una cu somnul alta cu treaba aferenta postului. Astfel, am bagat mare la somn parca 4 ore sau chiar 4.5 :D
Pe la nu stiu ce ora din noapte ne trezesc ceilalti somnambuli cum ca vor sa doarma si ei, si am reinceput arbitruiala. Dupa ce ne-am facut treaba, am ajuns la concluzia ca nu ne ajunge apa si ca trebuie sa mergem sa mai luam. I-am trezit pe ceilalti si am trecut la treaba, cate 20 kg pe transport pe persoana. Ne lua cam o ora sa facem un transport dus-intors, nici nu vreau sa ma gandesc cum era mai demult cand aveau rucsaci atat de grei sa mearga zile intregi cu ei intr-o tura. Pana la urma am facut 3 drumuri fiecare, totalizand peste 200 de litri adusi la Omu in a doua zi de concurs. Cand am ajuns de la ultimul transport de dimineata inapoi la Omu, erau 2 concurenti pe-acolo care ne-au zis ca au ajuns, ca-s primii de la hobby. Am inlemnit 2 secunde dupa care am inceput sa alerg urland: "Unde-s fisele? Unde-s sitckerele? Dati-le apa!" si apoi m-au linistit spunandu-mi ca sunt de la elita si-au venit din bucla 2. Pe la ora 8 au inceput cei de la Hobby sa apara. Apar primii 2 si apoi si Cornel cu Andrei iar dupa ei puhoiul! Tot printre primii au sosit si Mihai cu Gica, sustinuti frenetic de Catalina, Mihaela, Mariana si sper ca n-am uitat pe nimeni. Si-asa au sosit si restul, eu am uitat ce s-a mai intamplat (acum cand scriu, a trecut deja o luna de cand s-a intamplat evenimentul), am fost sa ard gunoiul, au venit si cei din postul din Prepeleac, au trecut si ultimii participanti, m-au si certat "cei mari" ca nu i-am scris pe cei abandonati, m-am afumat din foc de gunoaie, iar in cele din urma am reusit si noi sa plecam spre tabara, prin noi referindu-ma la BogdaM si Iuli, singurii ramasi acolo pana la final (Iuli venise din post cu George care a ramas sa doarma in refugiu in Tiganesti)
La coborare am reusit sa-mi scrantesc si glezna dreapta. Da, sunt ciung in toata firea, pe viata. De ce? pai am ciungite urmatoarele: spatele, glezna stanga, cea dreapta si genunchiul stang. Ajuns in tabara, mi-a ramas doar sa ascult putina muzica de chitara, asta nu inainte de a-mi lua injuraturile de rigoare pt greseala cu abandonatii, nici nu mai stiu cine a cantat de ce nervi aveam.
In fine, mort de somn, ma duc sa dorm si eu, macar putin, pana vine soarele dimineata.

Dimineata, gata de premiere, gata de strangere, gata de masa, gata de cautat obiecte pierdute ale concurentilor, gata!
Premierea a fost ciudata prin prisma faptului ca echipelor castigatoare de la fiecare categorie le-a fost data o sampanie pentru traditionala bataie. Toate bune si frumoase pana agiti sampania, dai la o parte folia metalica si gasesti...un dop cu filet care nu sare orice i-ai face. Si-au inceput oamenii sa desurubeze dopul in timp ce le sarea sampania in ochi :|
Una peste alta, problemele au fost minore si nu vizibile catre participanti, deci un concurs foarte reusit!
Multumesc si Felicitari CPNT!
Sa ne vedem cu bine si la urmatoarea editie!

marți, 5 iulie 2011

Prima restanta de dat in toamna!

Da! Am picat examenul, dar este foarte interesant si amuzant cum.
Pai m-am prezentat la examen, m-am pus in banca si-am primit subiectele. Inainte sa continui trebuie sa precizez sub ce forma este examenul: Materia Organe de Masini (OM) a fost impartita in patru module mari si late, toate trebuie sa fie trecute cu minim nota 5. Primul e reprezentat de asamblari filetate, al doilea - asamblari prin forma (pene, bolturi, stifturi, etc), al treilea e reprezentat de arcuri iar al patrulea - angrenaje cu roti dintate. Eu le-am luat pe toate trei cu cel putin nota 5 insa primul a fost anulat din cauza ca am copiat toti si cea mai mica nota a fost 8, iar majoritatea am luat 10.
 Aveam de dat, deci, 2 module, primul si al patrulea. Si am primit subiectele pe care erau trecute toate cele 4 module, a zis profu' ca ne lasa 40 de minute, iar eu cu o fata mirata, la fel ca ceilalti, am ramas masca - eu consideram ca e prea mult timp iar ceilalti ca-i prea putin, nu intelegeam de ce si nici nu am intrebat. Proful vazand fetele noastre zice "pai da, ca aveti de facut fortele in reductor, care va iau mult timp" si asa mi s-a dezlegat misterul. M-am apucat si mi-am rezolvat modulul 4, am rezolvat grila si apoi am desenat. Am terminat fix exact cand a zis "gata". Apoi am primit subiectele de probleme, la care aveam voie cu toate materialele in fata. Cand am vazut toate subiectele aici si cand am auzit faptul ca ne lasa doua ore, mi-am dat seama ca ceva e in neregula. Da, trebuia sa rezolv si primul modul la primele subiecte, iar cei care aveau toate cele 4 module de dat, aveau doar 40 de minute la dispozitie :) Deci da, m-am consolat cu gandul ca il pic pe primul, hai sa-l rezolv pe-al patrulea. Ma pun sa-l rezolv si observ ca mi-a picat tot reductorul cilindric coaxial, cel pe care l-am avut de desenat la prima parte. Il caut si observ ca am desenat gresit la prima si deci il pic si pe asta :))  Iti dai seama cu ce chef am rezolvat eu problemele astea, stiind ca le rezolv degeaba. A..si ca ironia sortii, am primit de rezolvat aceiasi problema pe care nu am facut-o acasa pentru ca nu aveam  destule date. De data aceasta am avut destule date dar am avut nevoie de doua ore pline pentru a rezolva problema. Acum tot ce trebuia sa fac era sa astept sa intre fiecare sa-l intrebe ce-a scris in lucrare pentru ca apoi sa intru eu ultimul sa imi comunice faptul ca am picat examenul :)

Am asteptat, am zis ca daca astept, macar sa imi treaca nota in carnet. Am intrebat in stanga si-n dreapta, niciunuia nu i-a trecut nota in carnet :-< deja eram trist dar cu zambetul pe fatza.
Intr-un final, intru eu si cu Branescu, ultimii. Iau loc, imi arata ca n-am facut nimic la primul si apoi incepe sa ma intrebe din rezolvarea celui de-al patrulea exercitiu, acuzand faptul ca daca nu stiu, inseamna ca am copiat. Incepe cu intrebarile simple: ce e u, ce e z, ce e Beta, vede ca stiu si apoi trece la cele grele, e e Ka, ce e Kv, si ce e epsilon Beta. Raspunsurile mele au fost magnific de bune - nu perfecte ci magnific de bune. Exact ca in Slumdog Millionaire, mi-a pus intrebarile grele exact cele la care am stat, in lucrare cel mai mult sa ma gandesc ce naiba sunt, sa caut in anexe, sa vad, sa citesc, sa pierd 2 ore scriind doua pagini, la problema la care m-am gandit cel mai mult si acasa. Rezultatul a fost unul total neasteptat: l-a intrebat pe proful Lates ce crede si el a zis simplu: "fain" - mi-a dat 10 la problema, cu 5.5 la teorie (si desen) ceea ce a rezultat intr-un 8 aproape curat, nota surprinzatoare tinand cont ca ma asteptam sa pic fara sa se uite pe ce-am scris. In final l-am rugat sa-mi treaca nota in carnet si asa am reusit sa dovedesc cea de-a doua restanta din facultate si prima pe care trebuie sa o sustin in toamna, cand vreau sa fac o figura superfaina :D
Deci pana la urma asa e: n-ai restanta, n-ai prestanta!

Sesiune, draga stresiune.

Iata-ma in luna iulie, ploioasa cum e ea, stand la biblioteca scriind despre sesiune, dar mai mult pe langa ea. Sa detaliez ce s-a intamplat in weekendul ce-a trecut, weekend in care am fost iarasi acasa:
Am plecat joi acasa, cu ocazia, si n-am stat mult nici in Brasov nici in Ploiesti: din BV m-a luat un nene inginer devenit apicultor cu un punto vechi si m-a lasat dupa pod (fericit la maxim eu). De acolo m-a luat alt nene, probabil cel mai interesant nene de pana acum: calm, imbracat la camasa si pantaloni de stofa desi conducea un Peugeot Boxer. Autoritar, a inceput sa vorbeasca, se vedea ca ii place sa se dea mare cu cate ceva pe care le detine. Pana la urma, din vorba in vorba, mi-a aratat talonul sau de pensie: tin sa precizez de la inceput ca este amuzanta suma. 43900 lei/luna :) (asta in anul 2007 - acum era putin mai mica, 41000 lei/luna, zise el). Si tot drumul l-am tras de limba incercand sa aflu ce naiba a facut de are atatia bani - trebuie sa mai precizez faptul ca nu avea mai mult de 55 de anisori. Nenea cica a fost ofiter pe la ceva servicii externe, si mergea vorbea cu liderii statelor, vrajeli dinastea, aducea datoriile din vremea lui Ceasca inapoi in tara, un spion, cum le place americanilor sa zica :-s. Da...avea sub 55 ani si avea pensie de patru sute de milioane de lei lunar.

In fine, am ajuns acasa si-am inceput sa-mi fac temele, teme necesare pentru examenul la Organe de Masini de luni. Am rezolvat eu 4-5 probleme, m-am impotmolit la a 6-a si deci le-am lasat balta, evident. Imi mai ramasesera de rezolvat inca 6, din care 2 mari si am lasat-o pe vineri sau poate chiar sambata.
Pe seara, am decis sa-i chem pe oameni pe-afara si deci am iesit cu Scrixu la un Sah/O tabla. Cumva, am reusit sa facem cumva sa mergem la baschet si asa l-am chemat pe Cristinel si am mers la Liceul 2 in sala si-am jucat vreo ora - doua, platind doar 3 lei de fiecare :D
Vineri am stat toata ziua lepra, jucand sah si table si dota si nu mai stiu ce-am facut dar am reusit sa ajung seara, cand trebuia sa merg la chef la Priseaca, sa joc table in spatele blocului :D
Repede m-am imbracat, am fugit la Bogdan sa car boxele si-am tulit-o spre Locul Evenimentului. De baut mi-am luat 7 Ciucas la sticla :X si le-am bagat in frigider. Sa detaliez ce s-a intamplat in acea noapte parca nu e frumos dar trebuie sa precizez faptul ca am fost singurul care si-a cumparat bere si la un moment dat apar 3 gagici pe terasa cu cate-o bere (ciucas) in mana, mergand fericite si cautand un desfacator...sa-mi pice fatza, nu alta, imi luasera berile :))
No biggie, le-am cerut sa le duca inapoi si sa-si beie ele vodka lor, ca si-asa aveau prea multa.
Despre Cristinel nu zic nimic ca sa nu intre la belea :))
Vor vorbi, insa, despre sentimentul de a fi inapoi la Priseaca si de a dansa nestingherit, singur sau cu companie, pe muzica din calculatorul lui Bogdan. Este...magnific, foarte frumos, excelent, chiar perfect! chiar un bun motiv de a-mi parea rau ca nu sunt acasa tot timpul (si asta inseamna ceva, stiind ca acum sunt in Brasov - Probably the Best City in the World!)
Cam atat despre vineri seara. Aaa...trebuie sa specific faptul ca acest chef a fost dat de, si in cinstea celor care au dat bacul, majoritari la chefalau.

Urmatorul lucru pe ordinea de zi ar fi ziua de sambata, zi in care nu mai stiu ce-am facut, dar stiu ca iar am jucat sah si table si am fost si la baschet in parc, unde i-am vazut pe Scrix si Victor in noile forme sportive...impresionant, pe bune!

Duminica a inceput dimineata tare...pe la 11 jumate daca nu ma insel.M-am imbracat si-am mers direct la sediul Corpului Pacii in Targoviste, la liceul 5 - se sarbatorea ziua americii - ieri fu 4 iulie si nu puteau sa il sarbatoreasca cu gazde cu tot la scoala luni. Acolo a fost MULTA mancare (si buna), si apoi au avut loc concursuri - concurs de mancat pepene, concurs de scuipat seminte de cirese cat mai departe si concurs de mancat covrigi - la care am lesinat de ras. La pepeni, cred ca am iesit pe locul 2, desi am bagat in mine ca spartul!
 La scuipat seminte, ghici ce: am castigat :)) am scuipat pana la mama dracu o samanta :)) si am castigat magnificul premiu: The star!
La concursul de aruncat balonul de la unul la altul m-am inscris cu Jeremy si am reusit sa aruncam balonul la o distanta destul de apreciabila, fara sa castigam, insa, s-a spart cand l-a prins JWB. Momentul de "maxima hilaritate" a fost atunci cand s-a spart balonul cu apa fix in decolteul Ralucai - da, am ras =)))
Si cam atat cu ziua americii - apoi am mers acasa si Jeremy m-a intrebat daca vreau sa-mi cumpar ceva din State, ca-mi aduce el gratis pana aici. Si mi-am ales un laptop - asta am facut eu 2-3 ore, am ales un laptop si deci, da, voi avea si eu laptop in viitorul apropiat :D
Apoi pe la 7 sau 8 am intrat in casa si pe la 10 m-am apucat sa mai fac niste probleme, pentru ca peste 12 ore aveam examen iar eu trebuia sa mai si dorm si sa mai si ajung la Brasov. Fara griji, am stat pana la 2 sa fac probleme, m-am trezit la 5 jumate si m-am apucat sa-mi fac bagajul, am trezit lumea, mi-am pus bicicleta in pozitie, am bagat-o in papucul lui frate-meu si pana la urma am plecat, relativ devreme. Autobuzul stiam (mereu cand incep cu stiam inseamna ca m-am inselat :)) e un sablon) ca pleaca la 6:45 dar totusi vroiam sa ajung acolo mai devreme, pentru ca asa se face. Si asa am facut: am ajuns acolo la 6:35, am scos bicicleta sa-i umflu roata si apoi am plecat sa intreb unde trage autobuzul de Brasov. Raspunsul primit m-a facut sa incep sa alerg: "a plecat acum 3 minute". Si dai frate, baga bicicleta, compresorul, porneste masina si pleaca. Incearca sa recuperezi un avans de 5 minute pe care il are un autocar nou, in fata unei dacii papuc pe gaz. Si ii da fratimiu tare, si de pe podul de la Teis vedem autocarul pe podul de la Aninoasa si ii dam si mai tare, dar din pacate luam o gaura in plin: si incepe ambreiajul sa patineze. Urcam podul si din varf vedem autocarul la vreo 800-1000 metrii distanta. Si ii dam tare tare tare, si ne apropiem pana la Doicesti destul de tare de el, era la doar 500 m. La un moment dat, autocarul incetineste, clar, opreste, ia pe cineva si il ajungem si ma urc si eu...surpriza, autobuzul face dreapta si merge spre Glodeni :) Faliment! Insemna ca l-am pierdut: aia e, i-am zis sa ma duca pana la iesirea din Pucioasa si sa astept poate prind vreo ocazie. O lasam mai incet si cand intram in Pucioasa in oras, langa blocuri, il vedem pe autocarul de Brasov. Acum eram 100% sigur ca era cel care trebuia. Si ii dam din nou maxim la masina, miroseau si hainele a ambreiaj incins. Il prindem pe autocar cand face stanga pe centura, apoi dreapta, il depasim in curba, si ne punem in fata lui, mai pe dreapta, crezand ca va opri. N-a oprit. Apoi pleaca, si noi incercam sa plecam si ghici ce...patina ambreiajul din ce in ce mai tare, si autobuzul se departa din ce in ce mai tare :) Dar da, pana la urma l-am prins la autogara si am mers sa-l intreb daca imi primeste si mie bicicleta, si mi-a raspuns ca nu :) - respect the customer, clientul nostru stapanul nostru? nu!
Dar, am prins autobuzul, sigur ajung la Brasov, dau examenul, scap!
Ma pun in spate si ma apuc sa invat - pentru prima oara pentru examen. Am invatat, am dormit, m-a trezit controlorul, am invatat din nou, am dormit din nou, si am ajuns la Brasov.

Despre examen scriu un topicul urmator :p