Iata ca a venit si vara cu caldura mare, urmata de ploi abundente si toate cele. Altul este aspectul despre care vreau sa relatez, si anume escalada: Da! Acum 2 ani, escalada era ceva ce puteam face doar atunci cand avea Dragos timp si vointa sa mergem undeva la cel putin 50 de km de casa. Acum reprezinta activitatea obisnuita din zilele calde, dupa cursuri. Partenerii de cocotz difera de la zi la zi: fie ca-i Marius, Bogdan, Balan, Smendre, Iulia, George, Cornel, Soaca, Ruxi, Zorila sau oricine altcineva, eu merg cu placere pana pe Tampa, pun mansa si stau relaxat jumate de zi intr-o companie mai mult decat placuta.
Desi acum, in timp ce scriu acest articol, este practic sesiune si deci scoala s-a terminat, merita sa precizez inca odata faptul ca Brasov a fost alegerea cea mai potrivita pentru mine, de departe.
Sa revenim la cocotz: azi e sambata, miercuri am fost pe Tampa iar joi am fost in Piatra Mare, la Prapastia ursilor.
Miercuri: am terminat orele si a trebuit sa ma duc la autobuz sa iau o factura de acasa, dupa care am mers la Bogdan. De la el am luat echipamentul, 3 bucati de pizza si pe George - care a zis ca vine la cocotz imediat ce l-am chemat, mai mult, a venit si pe role, ca mine. Sus trebuia sa ne astepte Marius, pe care l-am facut (inevitabil) sa ma astepte 2 ore, si care a plecat pana sa ajung eu sus :))
Dar George si Iulia, cu care ne-am intalnit tot sus, au fost de ajuns pentru inca o zi de cocotz faina! Am pus mansa pe micul septar si am abordat ambele intrari, nereusind de data aceasta sa leg tot traseul - zile si zile.
Ziua de joi am mers cu Smendre si Ruxi in Piatra Mare, formatie la care s-au adaugat si Marius cu Ana, la Dambu Morii. Ziua se anunta una minunata: niciun nor pe cer, cald cat cuprindea si chef maxim de cocotz. Dupa o ora si ceva ajungem la stanca si pune Smendre mansa pe-un traseu usor, asemanator cu o saritoare din una din vaile de abrupt din Bucegi. Dupa ce-am urcat toti pe traseul acela, a mai pus o mansa scurta pe alt traseu, mai "aspectuos": un traseu sugerat de mine, vazut acum 2 ani, la ultima mea vizita la faleza asta.
Dupa ce-am urcat traseul eu si Ruxi, a inceput ploaia, moment in care ne-am pus la adapost si unii la somn.
Apoi a mutat un din manse pe un traseu adevarat, unul ce nu l-am reusit in niciun fel. Nu prea frumos traseul dar destul de solicitant pentru manutze si deci, deocamdata, imposibil pentru mine.
Dupa acel traseu a dat nenea Smendre mansele jos si am zbughit-o spre autobuz. Am alergat ceva parte din traseul de coborare si am ajuns la autobuz cu 10 minute mai devreme, l-am luat, ne-am dat jos la Kaufland, mi-am pus rolele in picioare si ne-am reintalnit in Sitei.
Dupa toate cele intamplate, a trebuit sa merg in camin sa-mi completez lipsurile din laboratorul de Mecanica Fluidelor, lab ce trebuia predat vineri dimineata. Drept urmare am urcat la Anton si mi l-am completat...pana la ora 3. Vineri am fost o relicva dar mi-a placut: am invitat lumea la mine, am baut ceva bere, am mancat popcorn, lay's si seminte, am jucat jocul cu numele pe frunte iar apoi s-au pus Cornel cu Freddy si Balan sa cante iar apoi mi-am luat somn.
Multumesc Brasov!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu