O minivacanta pe-acasa

Stau in camin si-ascult pofticios in sesiune Coldplay. Ma simt ca si cum de-abia i-am descoperit. Am foarte multe de zis si nu am idee cum sa le zic, mai bine cum sa aleg sa le zic. De curand m-am intors de-acasa unde-am petrecut o saptamana foarte frumoasa alaturi de niste oameni pe care i-am considerat prieteni de cand i-am intalnit. Despre asta voi scrie, insa, in engleza, intr-un alt post, soon to come.

Sau nu. Hai ca scriu in asta, dar tot in engleza – it feels more appropriate.

So I went home on Tuesday after the exam on Numerical Methods where I got my first “holy 5” in college. I got home hitch-hiking, left Brasov really fast in a Ford Mondeo driven by a cool and really kind “rocker” who left me right where I needed to be left. After that, in Ploiesti, an old pissed guy picked me up and left me just outside of Targoviste, the point from which I had to walk all the way home. No biggie, I’m used to it, the bright side was soon to be rediscovered – mom, Taia, Jeremy, Piki, Bobby, “casa”, all in one word – home. I tried to imagine myself being one of the people at Peace Corps and all the Americans who don’t really have a place to call home since they move around really often. To me, home isn’t just the apartment and the neighborhood in which I grew up, It’s all my home friends, it’s the family – however it is, and most of all it’s the feeling of freedom I get when I’m home. It also feels like recharging batteries after however much time I spend away. It really feels nice talking about HOME!

Now, getting back to the events, I have to mention the fact that I went home to try and relax before the big exams ahead. When I got home, mom had cooked something really delicious (really anything is delicious home now) and then I went out to see Bgd. We went somewhere(I don’t remember where but it was in the city) by his car and then returned home where we planned to meet Cristinel. My bad memory doesn’t really serve me real good info so I will leave this as it is.

I don’t remember when I woke up on Wednesday but I know I went to visit Sister and Medeea, we went in the park for a walk and then bought something from penny. Crap! I’ll just skip to the interesting part, my memory is shit. I remember we tried to play some FIFA on Cristi’s big flat screen but I only played once or twice after which I fell asleep. I remember going to Priseaca for a ping-pong game but I really got my ass kicked. Then, on wednesday, things got interesting: Jeremy returned from his site visit in Valea Calugareasca and Scott was on his way to Targoviste so yeah, it was interesting to see how it would work. We all gathered home, had dinner and then went for a beer at Tower’s Pub terrace (or something like that). There we met Jovanka, Zack and two others – sorry – the memory again and we only stayed there for two beers because all of them were tired, freshly returned from their site visits.

After that we just went back home, and waited for Cristi to call and go play ping-pong or FIFA. He called, me and Scott went outside while Jeremy went to sleep, we met Cristi and Bgd and decided to play some ping-pong at Bgd's house in Priseaca. It was hard to convince Scott but the result was getting my ass kicked by all the teams we made which meant having fun 'till 4 A.M., after which we returned home. 
Unfortunately I paused writing this post for some while and now, wanting to resume it, the memory steps in again and says NO! But I know that the next day we went out at The Celt's outdoor bar, had some drinks, and then I returned home with Jeremy while Scott stayed for some dancing with Olga and another voluntee. The next day was all that I could ever expect from a day home. We started by going to the park to play some frisbeebut when we got there, a huge amount of uncut and really tall grass awaited us. We threw the disk a few times and then we started playing. I think we got our asses kicked but we sure had a good load of fun. Then the volunteers gathered around for a peer support meeting while me and Scott went to play some tennis on the courts in the Chindia Park. It was there I saw how good and complete of an athlete Scott is. While playing tennis Liviu called to get me home because a waterpipe broke in the bathroom and all the house got flooded. It was the second time a waterpipe ever broke home and it happened in those two weekends I've been home since Jweremy arrived. No biggie, I called mom and she told me not to come so I continued playing tennis :D


We then got back home, ate and shortly after, left and went to Celt's outside bar. We had a drink there, then we had one in Mosu. The PCT's went into the Mitropoly park to ... idk, just stay and have a drink, all in one place. I tried to get to their location but the wrong information got me, Zack and Becca to the other park :-< so we walked back downtown to meet them. That was the place which hosted us for a good amount of time, before going to the Celt's and dancing 3 minutes (or more, idk) before they turned the lights on, closing the place. After that we migrated to Smiley Pub in the Valahia Hotel and stayed there drinking 'till the morning light. 
What's funny is that when we woke up and looked into our wallets we found a really big amount of emptiness and great lack of money we supposed to own. But it was all worth. I had another unfrogettable night and day along with all the Peace Corps Volunteers I hosted and only them. I wish, on this occasion to thank them for inviting me everywhere they went :)
Three Peace Corps generations : )

23.06.2011 - Prima tura de-o zi de vara!

Si iata ca am reusit sa fac si asta, cam tarziu dar ce vrei, e inca zapada pe vaile de abrupt.
Am pornit din Gara Brasov cu Bogdam si George (fiul dirigintei lui Bogdam), ne-am dat jos in Gara Zarnesti de unde-am luat-o la picior spre Plaiul Foii sperand ca ne va lua cineva cu masina pana acolo. Dupa vreun kilometru ne iau 2 batranei cu o caruta cu doi cai frumosi (chiar erau frumosi) si ne lasa la intersectia cu pastravaria. De-acolo mai mergem putin si vine camionul care ne ia si ne lasa la urmatoarea intersectie, loc din care nu mai era mult pana in Plaiul Foii. Pe drum, observ eu intrarea in traseul spre Refugiul Sperantelor si in acelasi loc ne intalnim cu un tip (probabil salvamontist) care, vazand ca sunt incaltat in Adidas de running, maieu tip cocalar si sapca, ne-a recomandat prieteneste sa nu incercam macar sa ajungem acolo si a decis sa nu ne spuna daca pe-acolo e traseul :)) Mnoh, si-am continuat.
Ne-am oprit la umbra unui pom sa mancam ceva, sa iau pastilele si apoi am continuat. Intre timp ne-a depasit un minigrup format din 2 care vroiau sa mearga pe la Cioranga, Braul Cioranga si apoi sa coboare, nici ei nu stiau pe unde si am cam mers cu ei pana dupa refugiu cand le-am pierdut urma. Si-am urcat si-am urcat si sincer sa fiu, nu prea mi-a placut traseul - privelistea a fost intr-adevar magnifica, dar aspectul traseului si terenul nu mi-au placut deloc. In fine, ajungem noi in portiunea superioara unde mai multa stanca ni se arata si pe care-o putam cocotza dar asta a fost scurta, doar pana-n varful Ascutit. De acolo am stabilit ca vom cobori pe Padinile Frumoase si asa am si facut. Per total o tura frumoasa pe un traseu urat - urat pentru ca puteam alege alte trasee muuult mai frumoase si mai tehnice. Ajunsi la Botorog la ora 6, mai aveam o ora pana la tren si deci trebuia sa bagam tare insa un nene c-o Solenza ne-a luat pana-n Zarnesti si deci am avut timp de discutie cam 45 minute inainte de tren si alte 15 in tren, ca a plecat la si 15 minute :)
Sper ca urmatoarea iesire sa fie ori pe Vanturis ori pe-o vale abrupta din Bucegi ori intr-una tehnica din Crai!

Cocotzam, cocotzam...Vara!!!

Iata ca a venit si vara cu caldura mare, urmata de ploi abundente si toate cele. Altul este aspectul despre care vreau sa relatez, si anume escalada: Da! Acum 2 ani, escalada era ceva ce puteam face doar atunci cand avea Dragos timp si vointa sa mergem undeva la cel putin 50 de km de casa. Acum reprezinta activitatea obisnuita din zilele calde, dupa cursuri. Partenerii de cocotz difera de la zi la zi: fie ca-i Marius, Bogdan, Balan, Smendre, Iulia, George, Cornel, Soaca, Ruxi, Zorila sau oricine altcineva, eu merg cu placere pana pe Tampa, pun mansa si stau relaxat jumate de zi intr-o companie mai mult decat placuta.
Desi acum, in timp ce scriu acest articol, este practic sesiune si deci scoala s-a terminat, merita sa precizez inca odata faptul ca Brasov a fost alegerea cea mai potrivita pentru mine, de departe.
Sa revenim la cocotz: azi e sambata, miercuri am fost pe Tampa iar joi am fost in Piatra Mare, la Prapastia ursilor.
Miercuri: am terminat orele si a trebuit sa ma duc la autobuz sa iau o factura de acasa, dupa care am mers la Bogdan. De la el am luat echipamentul, 3 bucati de pizza si pe George - care a zis ca vine la cocotz imediat ce l-am chemat, mai mult, a venit si pe role, ca mine. Sus trebuia sa ne astepte Marius, pe care l-am facut (inevitabil) sa ma astepte 2 ore, si care a plecat pana sa ajung eu sus :))
Dar George si Iulia, cu care ne-am intalnit tot sus, au fost de ajuns pentru inca o zi de cocotz faina! Am pus mansa pe micul septar si am abordat ambele intrari, nereusind de data aceasta sa leg tot traseul - zile si zile.

Ziua de joi am mers cu Smendre si Ruxi in Piatra Mare, formatie la care s-au adaugat si Marius cu Ana, la Dambu Morii. Ziua se anunta una minunata: niciun nor pe cer, cald cat cuprindea si chef maxim de cocotz. Dupa o ora si ceva ajungem la stanca si pune Smendre mansa pe-un traseu usor, asemanator cu o saritoare din una din vaile de abrupt din Bucegi. Dupa ce-am urcat toti pe traseul acela, a mai pus o mansa scurta pe alt traseu, mai "aspectuos": un traseu sugerat de mine, vazut acum 2 ani, la ultima mea vizita la faleza asta.
Dupa ce-am urcat traseul eu si Ruxi, a inceput ploaia, moment in care ne-am pus la adapost si unii la somn.
Apoi a mutat un din manse pe un traseu adevarat, unul ce nu l-am reusit in niciun fel. Nu prea frumos traseul dar destul de solicitant pentru manutze si deci, deocamdata, imposibil pentru mine.
Dupa acel traseu a dat nenea Smendre mansele jos si am zbughit-o spre autobuz. Am alergat ceva parte din traseul de coborare si am ajuns la autobuz cu 10 minute mai devreme, l-am luat, ne-am dat jos la Kaufland, mi-am pus rolele in picioare si ne-am reintalnit in Sitei.
Dupa toate cele intamplate, a trebuit sa merg in camin sa-mi completez lipsurile din laboratorul de Mecanica Fluidelor, lab ce trebuia predat vineri dimineata. Drept urmare am urcat la Anton si mi l-am completat...pana la ora 3. Vineri am fost o relicva dar mi-a placut: am invitat lumea la mine, am baut ceva bere, am mancat popcorn, lay's si seminte, am jucat jocul cu numele pe frunte iar apoi s-au pus Cornel cu Freddy si Balan sa cante iar apoi mi-am luat somn.
Multumesc Brasov!

The call of the mountains

Asa cum aventura carpatina se traduce magnific in Carpathian Adventure si noi am organizat acest concurs din titlu :D
Noi (CPNT) ne-am strans si-am pus la cale un concurs in cadrul Federatiei Romane de Turism si Ecologie (FRTE), etapa in Campionatul National al Cluburilor de Turism si Ecologie (CNCTE), concurs in care a trebuit sa facem multe treburi: Sa ajungem acolo (mai sus de Moieciu de Sus, in Valea Bangaleasa) lucru care s-a dovedit a fi destul de dificil: de la camin pana acolo am facut 5 ore (una pe drum pana la ocazie, o ora jumate la ocazie juma' de ora in masina si 2 ore pe dumul de Moieciu) asa ca am ajuns seara si ne-am pus direct la somn. Urma ziua de vineri...primirea participantilor :-s
Trezitu-ne-am si apucatu-ne-am de....mancat, evident! :))

In fine, trecem si la treaba, montam magnificul cort de la Manu, concluzionand montarea cu stupiditatea armatei, in general. Aaa...a fost ceva magic in aer in zilele alea: Iulia a picat in cap mergand pe drum, Nicu mi-a dat cu dosul toporului in mana si ma durea tare rau iar apoi el si-a dat un lemn in fata. Apoi am mers sa taiem copacei (evident, uscati) pentru a confectiona budele, 2 la numar. Intre timp am amplasat si bannerele cu CPNT si Marathon7500 iar dupa ce-a venit Smendre le-am pus si pe celelalte. Si timpu' trecu si participantii venira, eu mi-am facut treaba. Am mers sa arunc de 2-3 ori cu frisbee-ul timp in care mi-am scrantit iar glezna, spulberandu-mi sperantele cu privire la Duatlon. Amuzant a fost faptul ca atunci cand mi-am scrantit-o ma durea foarte tare si incercam sa strang bocancul cu mana lovita de Nicu...care ma durea si mai tare...si cum o durere anuleaza alta, am strans foarte tare si mi-a trecut durerea de picior...ramanand cu cea de mana + sechele la picior.
Pe seara ne-am apucat sa adunam lemne dupa care am mers la sedinta tehnica unde, cel putin eu, m-am enervat extrem de tare: Organizatorii (Smendre, Cornel si Balan) vorbeau despre concurs, despre traseu si toate cele implicate iar alti 3-4 indivizi, care se cred extrem de bine educati si foarte buni comedianti, bagau glume dinalea cu cuvinte cheie (gen unu' arata degetul si ceilalti rad), evident, fara sa ia startul in proba de regularitate, preferand sa stea la un gratar ;)

N-are rost sa ma enervez din nou, era un prost chel de la nu stiu ce club, prost ce-l pot asemana cu unii colegi de grupa din facultate.
Si vine ziua de sambata, ma trezesc si incep sa anunt ca incep teoreticele, lucru ce mi-a bagat cate ceva in frigider :D Si tot asta am facut toata dimineata, pana a plecat primul autobuz cu participanti catre zona de start. Dupa asta am pregatit toate cele (practic nimic) pentru plecare: eu mergeam cu Bogdam in postul 2 si aveam de mers ceva pana acolo iar dupa ce le-am lasat pe fete (Stef, Boca, Andreea si prietena Bocai al carui nume nu stiu sa-l SCRIU) in postul 1 am plecat spre postul 2. Intre timp ne-a depasit un participant, Eugen, care alerga ca la marathon. La 2 minute dupa ce-am ajuns in post au venit si primii :D
I-am zis lui Bogdan de cea mai "HOT" tipa din concurs, evident dupa parerea mea, si tot am asteptat sa vina...si-a trecut ca fulgerul prin post :-<. La urma a venit si Balan cu ultimii concurenti dupa care eu am plecat pe traseu iar Bogdan s-a intors. Si pe traseu am trecut prin posturi tot adunand lume de pe unde mergeam. Astfel am ajuns sa termin traseul alaturi de Oana si Andrei. Si de-acolo totu-i poveste...cocotz, vale, tabara, mancare, bautura, liste, beat, umor Caraiman, beat mort, somn. TREZIREA!!! incepe culturalul.
Cu o incredibila durere de cap trebuia sa urc pe un forestier 2.5 km, pana unde intorceau crosistii. Dupa MULT drum, am ajuns si eu acolo si m-am pus pe scaun. Pixul mi s-a terminat la jumatatea titlului si a trebuit sa scriu apasand pe pix :D
Drumul la vale a fost...cumva :)) prea multe de zis
Si asa a venit si premierea, unde Argessis a ocupat locul 2 in ciuda faptului ca nu au avut un program cultural (felicitari!) iar (daca ma tine minte bine memoria) Chindia a iesit pe locul 4 (din nou, Felicitari!)
La premiere nu am avut premii ci doar medalii si cupe (care nu sunt ieftine deloc!!) dar nu conteaza, nu vine nimeni pentru premii, ci pentru timpul bun ce-l petrec aici.
Multa bafta!