luni, 10 ianuarie 2011

Viata-n 2011, sau cel putin in ianuarie

Pai deci am pornit spre Brasov. Cu ocazia a mers bine pana in Ploiesti. Am mers pe jos pana la Metro unde, dupa ce am inghetat, m-au luat 2 tipi care mergeau in...Barcelona.

Agitatu-m-am eu, cat de cat, sa fac ceva de ziua mea (gen chef cuminte la camin) apoi zi faina la ski in Poiana, aflu ca vineri este Sf. Ion si deci nu puteam sa chem eu lumea la mine la camin. Asa ca m-am hotarat sa merg in tura sambata: n-aveam decat de imbracat si imi lipseau si parazapezile...si manusile. No problem: sun pe Catalinux, imi doneaza(imprumuta) chitara, parazapezile si bocancii pentru Soaca iar Teo imi imprumuta sacul ei de dormit care-mi ocupa tot rucsacul - la propriu.

Noh...la 12 ne vedem cu totii in autogara Bartolomeu, pleaca autobuzul iar Balan lipsea. La telefon ne spunea ca e in autogara si apoi il vedem ca iese din fata autobuzului...oprise cu taxiul fix in fata autobuzului!
Tura urma sa aibe loc in Muntii Leaota si Bucegi, cu somn in nou construitul refugiu "Batrana". Si-am pornit din Moieciu de Jos, am mers ceva, unii jumate de drum, unii tot drumul, altii deloc dar ne-am regrupat in Moieciu de Sus, unde se da startul la EcoMarathon. De-acolo am urcat pe muchia Barbuletu. Multi caini au sarit pe noi pe acea urcare iar Balan le-a facut poza tuturoor! Mai ca zici ca faceau reclama la Colgate cainii aia.

OK, si-am mers si-am mers, am tot discutat, a venit si seara, am inghetat, muream de foame si noi tot nu mai ajungeam. Intr-un final vedem Saua Strunga si ne cream iluzia ca ar mai fi putin pana acolo - nasoala iluzie - am coborat ceva iar apoi am recuperat ce-am coborat pentru ca, ulterior, sa vedem pe marcaj ca pana la ref. Strunga ar mai fi...30 de minute X(X(. Peisajul acolo era frumos, nocturn si linistit iar dupa cele mai inalte culmi se vedea cerul colorat datorita luminilor din oras. Destul de frumos.

Ajunsi in refugiul Strunga, ne-am pus si-am devorat ce mancare-am avut pe la noi, le-am dat un mesaj de salutare celor de la Chindia care erau in Padina, dupa ce au efectuat tura la Vf. Omu.

Apoi am continuat pe langa creasta principala, in interiorul potcoavei formate de muntii Bucegi, pana am ajuns la o caldare unde oamenii din fata au facut brusc dreapta, cumva contrar directiei crestei matematice.Destul de nedumerit, am ramas ultimul, in caz ca ne intoarcem sa nu mai cobor atat...si cumva au mers bine oamenii...am dat din nou de marcaj si la 200m se afla noul refugiu Batrana care arata magnific. In refugiu am intrat urland. Urlam de fericire si uimire fata de vederea ce mi s-a aratat dinspre Bran si Zarnesti - atmosfera clara ca si cristalul si toate luminile...'pare rau, n-am cuvinte, de-aia merg pe munte, de-aia sfatuiesc lumea sa mearga pe munte, poate pana la urma s-o gasi unu care stie sa si vorbeasca, sa scrie o carte cum trebuie despre munte. Revenind...am intrat urland in refugiu, dupa care am observat ca mai erau acolo 10 oameni care dormeau...
Erau 10 Carpati.orgisti care, vorba lui Cornel, au urcat pe cel mai scurt si mai usor traseu, au ajuns acolo la 5 ziua si s-au pus la somn la 7.
Noi am ajuns pe la 10, ne-am pus sa mancam, am baut un vin fiert si apoi unii s-au pus la povesti...si-au povestit si-au povestit pana cand le-a zis cineva : "bai, v-am LASAT sa mancati, acum nu va povestiti toata viata"

Poze am facut cu camera lui Iuli deci slabe sanse sa apara vreodata pe-aici asa ca...lectura placuta!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Biserica Romana