O zi din viata unui om, angajat chiar

Vai, chiar, m-am angajat, dar asta se intampla acum trei luni. Nu stiu ce-am scris ultima oara, dar poate voi reveni cu detalii, vreodata.

Impulsionat de Ruxandra care-a stat acasa si-a scris pe blog astazi, m-am apucat de-am recitit fragmente din articolul scris de mine in memoria Pikilinei si mi-am adus aminte cu cata emotie am scris acele lucruri si cat de placut imi este la citire si am decis sa scriu un articol absolut aleatoriu despre ziua de astazi. De ce despre ziua de azi, cand as fi putut sa scriu foarte bine despre weekendul trecut? Simplu, weekendul trecut s-a mai intamplat de 3 ori pana acum  (ma refer la MPC) si am scris cel putin odata despre el, iar ziua de azi s-a intamplat de zeci de ori dar n-am scris nici macar odata despre ea.

The beginning.

Trezirea a fost ciudata, la ora 7, am stat putin pe laptop cu sunetul oprit... dupa care-am decis sa-mi fac un duș... apoi, la fel de relaxat am mers la bucatarie si-am mancat miez de lapte cu dulceata, lapte cu pufarine si un shake de banane cu lapte. La jumatea mesei m-a acompaniat Ruxandra si totul a fost atat de zen, in special datorita faptului ca am decis sa nu merg la munca de la 8:30 ci mai tarziu. Si-am stat de vorba, apoi a venit si George sa ne anunte ca vin oamenii sa-i ia mobila, am mai stat de vorba si-apoi am plecat.

Unde-am plecat?

La Aula Universitatii, unde avea loc o prelegere tinuta de Dr. Peter Pleus, un om cu foarte multe si inalte functii in grupul Schaeffler, deci foarte important. Eu, lucrand la Schaeffler aveam bilet de delegatie intre orele 9 sau 9:30 si 12:00, astfel ca am decis sa renunt la o ora de drumuri pana la Schaeffler si-napoi si sa aleg sa merg direct la conferinta si apoi la munci. Zis si facut. Inainte de asta, trebuie sa precizez totusi ca am primit un mail de la Mr. Talaba cum ca la 9:30 are loc o intalnire intre noi (studentii de la master) si conducerea universitatii, dupa care la ora 10 incepe prelegerea domnului mai sus mentionat.

Am ajuns acolo cu bicicleta intr-o mare graba, doar ca sa aflu ca ne-a mintit prorectorul pe toti si ca toti am ajuns acolo cu 30 de minute mai devreme, timp pe care as fi preferat sa-l petrec cu oamenii mei de-acasa.

In fine, la prelegere am asistat in mod civilizat, cu toate ca nu prea vedeam fara ochelari, nereusind sa retin mutra lu' nenea. Prelegerea s-a intitulat "The evolution of the internal combustion engine" si a trecut prin toate, in special prin ce face Schaeffler pentru aceste motoare. UniAir la greu.

In fine, vine si sectiunea cu intrebarile, moment in care am stiut ca am o intrebare pentru el. De cum a inceput sesiunea, eu am inceput sa tremur, mai ales pentru ca aveam o intrebare cel putin pertinenta de pus. Faptul ca nimeni nu punea nicio intrebare si ma pregateam s-o adresez eu pe prima doar amplifica si mai mult tremuratul. In sfarsit, au pus baietii intrebari si a fost ok apoi. In final, am pus si eu intrebarea si m-am pierdut complet, noroc ca doar la sfarsitul acesteia. Apoi am tremurat stand in picioare sa ascult raspunsul.

Am iesit in final din Aula, decis sa ma urc pe bicicleta si sa pedalez pan'la Schaeffler, insa dupa ce-am vazut norii m-am potolit, am legat-o la loc si mi-am cautat un loc in masina.

Nici n-am ajuns bine la munca, m-am si dus la masa... masa, am mancat un piept de curcan cu cascaval si bacon la cuptor, alaturi de o portie de piure de cartofi si o salata de varza, acestea urmate de o portie sanatoasa dar si scumpa de cremsnit.

Dupa masa, vine randul muncii. M-am pus la calculator cu gandul sa fac prezentarea pentru Dr. Brands si Dr. Schlerege de maine de la scoala. Zis si inceput: m-am chinuit toate cele 6 ore state acolo sa scot ceva si tot n-am reusit sa fac asta.
O las pe maine, adica pe ultima clipa.

Plec impreuna cu Radu Plamadeala spre microbuzul de la 18:30, il prindem si vorbim despre ture cu bicicletele pana cobor eu in Livada pentru a merge la sedinta CPNT.

Sedinta se desfasoara, la fel ca in ultimele 3 saptamani, cu cativa membri noi (numa' bine), se povestesc turele pe care le-am pus acum un sfert de ora pe grup, se planifica urmatoarele ture si apoi, dupa rubrica diverse se pleaca acasa. De precizat faptul ca eu am tinut sedinta, n-am facut o treaba extraordinara, insa am tinut-o, la fel ca in ultimele fiecare dati in care am fost acolo, exceptand una tinuta de Teo in prezenta a zeci de oameni (ah ce vremuri, ce sentiment).

Dupa sedinta merg cu Braneanu si Andrei povestindu-le ce emotii am avut eu azi la prezentare, prezentare la care pe seara am aflat ca nenea Peter Pleus a venit cu avionul privat (inchiriat sau al Schaefflerului - dar oricum dedicat lui) pana la Sibiu, de acolo cu elicopterul pana la Brasov pentru a tine prelegerea dupa care a mers la Schaeffler pentru o sedinta cu mai marii Engineering Center si apoi iar in elicopter si avion. Aceasta activitate a mai avut loc odata, cand nenea a tinut o prelegere pentru 20 de oameni.

De ce mi-a placut seara? Pentru ca ne-a povestit si Braneanu o traire de-a sa cu tremurat, dar in special pentru ca el e un om foarte special cu care orice moment e special prin unicitatea sa si dedicarea cu care se implica in orice.

Ne-am despartit la Ambient, eu am mers spre Aula sa-mi iau bicicleta iar ei au mers pe Sitei, la bere.
Mi-am luat bita, am dus-o acasa si am inceput sa umblu pe telefonul lui George, dand peste articolul Ruxandrei de pe blog, de la care am sarit la articolul meu cu Piki dupa care am venit la PC sa scriu această... ce-o fi aceasta.

In timp ce scriam asta, insa, am deviat si-am scris pe facebook si CPNT.ro cateva detalii legate de sedinta.

Dar cam atat. Am numai romante in cap. Ma duc sa dorm, ca altfel o iau razna.

Spor si noapte buna!