joi, 21 octombrie 2010

Tura in Bucegi - Brana mare a Costilei

Fain, joi dimineata, trezit la 5 si 20 am constatat ca-mi lipseste cana Starbucks trimisa de PJ din State...

Dupa constatare am mancat si am plecat la gara. Urma sa merg in tura cu Smendre pe undeva prin Bucegi. In tren, am facut ultimele reglaje la bocanceii mei si am asteptat sa apara lumina p-afara sa vedem cam cum va fi ziua...

La intrarea in Busteni, Smendre si-a adus aminte ca a uitat camera foto acasa, iar ca oftica sa fie maxima, peisajul era mai frumos ca niciodata. Imi pare foarte rau ca nu sunt in stare sa-l descriu...c'est la vie...inginer m-am nascut!

OK. Am plecat din Busteni, am mers pe triunghi rosu pana am intersectat Valea Cerbului. Am constatat amandoi ca n-am mai urcat niciodata pe aici si...din vorba in vorba am ajuns in dreptul Vaii Priponului. Am vizitat minuscula stana parasita, am continuat in partea inferioara a vaii si apoi am facut stanga ocolind mai multi versanti si traversand mai multe vai, dupa cum urmeaza, sper sa-mi aduc aminte corect: Valea Verde, Valea Malinului...noh...si cam atat cu memoria. Cine-i curios poate sa citeasca informarea unuia cu memorie. Ideea e ca am ajuns in Valea Costilei, am ocolit-o si apoi am mers pe Brana Vaii Albe...Scarry thing. La Blidul Uriasilor (sper ca asa ii zice) am facut o pauza de urgenta...4 capre coborau alergand un perete foarte aproape de vertical...retineti...alergau!! Am ramas cu gura cascata vreo 2 minute. A fost un spectacol pe cinste!
Dupa alte 5 minute am ajuns in Valea Alba, vale prin care am si coborat. Alt aspect interesant al turei a fost faptul in fiecare vale, conditiile meteo variau foarte mult: intr-una stateai in tricou sau tricou + polar, in alta puneai geaca si manusi si tot iti era frig. O vale era inghetata, alta era cu zapada, alta era insorita si aproape verde, foarte foarte interesant!

Valea Alba e la fel de frumoasa la coborare precum e la urcare - topai de pe-un bolovan pe altul pana jos. E superb! Din pacate, bocancii din picioare nu ma ajuta. Si azi ma doare talpa foarte rau.

Am ajuns in Busteni cu o ora inainte de ora 5 deci cu vreo 2 ore si ceva inainte de trenul de la ora 5, concluzia? Hitch-hike! Am asteptat mai putin de 10 minute pana ne-a luat un baietzas cu un camion, Iveco parca, cu 3 milioane de km, in stare destul de buna, care ne-a lasat tocmai la un giratoriu de pe centura, aproape de ceva numit Zizin - cred ca o strada.

Dupa asta tura am picat ca impuscat, am dormit de la 9 la 5 si iarasi tura, de data asta, extrem! Stay close!




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu