marți, 19 septembrie 2017

O fuckin' zi de luni

Si ce zi!

Am bagat munca voluntara de chinez batran intercalat cu facebook messenger cu proaspat cunoscuta Andreea :)
Dar am completat un task - rezultatele 7500 la itra. Asta e tot ce-am facut util planetei astazi.
Un later edit ar zice ca am mai ajutat cu o extragere la Festival Sport Montan Sacele, dar deja deveneam prea util societatii.

Am facut inclusiv teste cu routerele din casa, sa vad viteze, sa vad daca merita sa le mut prin casa, sa-mi trag cablu, sa, sa, sa. Am testat - am renuntat. Probabil e de la RCS-RDS limitat dar mi-e lene/rusine sa-i sun. poate maine

Aaa! Am revazut inside the mind of a master procrastinator. Si aveam impresia ca dupa jumatate devine plictisitor. Eh bine, azi mi-am reamintit ca dupa jumatate devine util!!


Dar cand in sfarsit am reusit sa ma motivez sa ies din casa, lucrurile au inceput sa functioneze. Adica viata sa-mi arate cat de buna e. Si cat de la apogeul vietii sunt! Yes, I've said it!

Am adidasi noi cu care sa alerg. Din primii pasi, tot ce puteam constientiza era ciudatenia genunchiului stang, ca altfel nu stiu cum s-o denumesc - parca nu-i al meu. Trosniturile gleznei drepte si modul ciudat in care asez piciorul drept pe asfalt, mod care-mi face alergarea complet asimetrica si, implicit, urata (asta-n contextul in care toata viata am crezut ca alerg foarte estetic - se pare ca alerg doar rapid / mult - si inca un pic de istorie, mai ales legata de articolul lui Robert Hajnal in care ii blama pe cei care ii spuneau ca-i talentat - si eu i-as blama vazand progresul lui care a venit 100% din munca. la mine chestia asta cred ca vine din toate zilele petrecute in copilarie in fata blocului jucandu-ma pana noaptea, ca altfel ar fi vorba de talent si nu mi-ar conveni nici mie).

Revenind. Am plecat sa alerg cu gandul sa alerg foarte incet, maxim de relaxat - un lucru pe care nu l-am reusit niciodata la o alergare efectuata singur. Am alergat, m-am gandit la lucrurile pe care le faceam inainte sa alerg primele maratoane - mi-a venit in minte faptul ca jucam baschet aproape zilnic in vacante, cu Cristi si cu Scrix, dupa care mai alergam 5-10km in Parcul Chindia. M-am gandit cu cine as putea juca baschet si mi-a venit in minte Bodranga (care o ora mai tarziu m-a contactat, dupa o pauza de saptamani) - apoi m-am gandit ca poate mai joaca baietii de la Schaeffler martea si ar trebui sa ma menajez, adica sa nu alerg obisnuitii 10km, ci mai putin, ca cine stie ce febra ma prinde si ma tine pana la Rogaining...
Cum, nu stiti de Rogaining? :O
Pe scurt, e un concurs de orientare pe o harta uriasa - din Dambu Morii pana in Rasnov. Sunt multe posturi de control, mai multe decat poate oricine sa atinga. Scopul e sa ajungi la cat mai multe intr-un interval de timp fix: 3, 5 sau 8 ore in cazul de fata. Evident, ca, cu Levi, m-am inscris la cea de 8 ore.

Acum ca stiti, nu va faceti griji, nu stie nimeni, caci este pentru prima oara in tara la noi. Si-l cunosc pe organizator - lucrez cu el adesea.

Dar da, alergarea. N-am reusit s-o fac inceata, am dat primul km in 4 minute, urmatorul in 5 si urmatoarele in 4:30. Dar cu dureri ciudate de piept si intestine la final cand fortam (nemaintalnit). Durerile au fost ceva atotprezent in alergarile mele, insa le depaseam cumva, insa de la o vreme sunt din ce in ce mai speriat de ele. Dar mnoh, chiar m-am menajat pentru baschet si Rogaining!

 

Am precizat ca am refuzat un job foarte bine platit sambata pentru a putea participa la Rogaining? :) tot azi!

 Hai sa trec la partea faina, la karma, zenul, feng shui-ul acestei alergari.
De fapt, am pornit la alergare doar ca sa ies din casa si sa fac ceva pentru a merita mancarea de care mi-era foame. Si-apai dupa alergare imi tirez curu'n Penny. Nimic special aici. La iesire s-au intamplat toate: ultima data cand am analizat posibilitatea cumpararii de prezervative a fost prin anul 1 de facultate. Dar n-am cumparat, ca mi-a zis mama ca a gasit ea pe jos o cutie sigilata, si mi-a dat-o. Si m-au tinut cativa ani.
Dar da, e vorba mai mult de prezervative decat de alergare in postarea asta :))
Dupa acei cativa ani in care nu le-am folosit nici macar pe-alea, a aparut in dulapul de-acasa un set de 12 prezervative dinalea de la Lidl. Tot sigilate. Atunci mi-am dat seama ca nici pe-alealalte nu le gasise pe-afara, pe jos, sigilate :) Draga mama, de-ar stii ea ce baiat naiv are... nu l-ar mai minti.
Revenind, la casa, analizez eu oferta de prezervative, vad ca in unele cutii sunt cate 4 in loc de 3, deja oscilez intre alea gandindu-ma intre timp inclusiv la faptul ca Durex plateste foarte multi bani sa aibe exclusivitate in supermarketuri, la faptul ca daca ar fi intr-un magazin normal ar fi 5-6 lei nu 10-11, m-am gandit inclusiv la supermarketul din Franta de unde cineva a vrut sa cumpere prezervative si a constatat cu stupoare ca acolo n-au produse de vanzare la casa si am avut marea descoperire (unde naiba sunt prezervativele intr-un supermarket daca nu sunt la casa!!?? - dupa jumatate de ora am descoperit ca sunt undeva la un raion de cosmetice pentru gagici. ?!?), apoi am citit, desigur, eticheta si nu stiam pe care din cele cu diametrul mic sa-l aleg daca ar fi sa il aleg (nu toti suntem supradotati), cautam si despre lungime, ca voiam unele mai scurte, insa nu scria nimic - am dedus ca sunt cu lungime "reglabila". Am observat inclusiv faptul ca scrie diametrul nominal, fapt care in inginerie, sau cel putin la motoare, inseamna diametrul maxim, moment in care mi-a venit in minte reclama de la Dr. Oetker - cat de mare e o gura mare? Mi-am adus aminte ce mi-a zis colegul de liceu cand m-a trimis sa-i cumpar prezervative, mi-am adus aminte ce față a facut domnisoara de la farmacie cand i-am cerut. Mi-am adus aminte prea multe, tocmai pentru ca nu am cumparat prea multe (deloc) pentru mine. Si nu vreau sa sune a antireclama la prezervative, departe de mine gandul, vreau doar sa va amuzati voi, dar in special eu peste multi ani, cand voi reciti lemnele astea.
Apoi m-am gandit ca poate de-aia nu prea sunt eu bun la "combinat" (agatat, fermecat, vrajit) gagici, ca poate ajung sa ma gandesc ca si daca cumva ajungem la a avea nevoie de prezervativ, de obicei n-am, si-atunci n-are rost sa mai incerc, iar aceasta defectuoasa abordare n-ar fi prima - in niciun caz!
Si-am ales sa elimin si factorul asta si sa dau pe patru prezervative cat pe jumate din mancarea pe doua zile (comparatii aiurea, din nou, pentru amuzament, dar si pentru a sublinia parsivismul metodei de vanzari a lu' Reckitt Benckiser, care fac produsele de un leu sa coste 10). Si-am cumparat mă un pachet de 4 prezervative mici in diametru, de lungime reglabila, cum mai scumpe nu există!

Să trecem la partea care m-a fascinat pe mine: iesirea din magazin m-a prins cu telefonu-n mana swiping left sau right pe...Tinder ladies and gentlemen!

Despre Tinder iar, numai pareri proaste din partea mea. Am instalat aplicatia cand m-am intors din Vama a doua oara, adica acum vreo saptamana-doua. Am folosit-o de 2-3 ori. Mi-e foarte greu sa dau swipe left (presupun ca stie toata lumea ce inseamna): oricat de grasa, neestetica, falsa, machiata, tanara, batrana este fiinta, sunt sigur ca are un suflet si ar rani-o faptul ca eu ii dau swipe left din orice motiv. Stiu ca sunt un retardat sentimental si ca nu pentru suflet e facut Tinderul, insa tot mi-e foarte greu sa accept faptul ca din trei poze trebuie sa zici daca-ti place sau nu de gagică, in caz contrar, nu vezi alta. Oricat de superficial am zis eu ca sunt la un moment dat, aplicatia asta ar fi foarte detestata de mine daca ar fi o persoana, tocmai pentru maxima superficialitate. Dau, ce-i drept, swipe left cu usurinta la pozele cu fumatoare. Fara nici cea mai mica urma de regret. Stiu, sunt superficial!
Dar am zis ca trebuie sa accept faptul ca sunt retardat sentimental si ca nesuperficialitatea ma tine din a ma dezvolta, iar Tinder sau orice alta modalitate de interactiune umana devine acum o provocare menita sa-mi faca viata mai interesanta.

Deci, ziceam, de vreo trei ori am intrat pe aplicatie, nu prea sunt eu mare cunoscator, dar mi-e clar ca nu am cine stie ce poze de profil, ca nu am primit niciun match.
hold your thoughts, asta pana mi-am cumparat prezervative!
bang, match direct!

Sper ca nu-si imagineaza cineva ca stiu cum sa incep conversatia, ca nu stiu. Dar trebuie sa-mi fac curaj suficient incat sa para ca am curaj suficient!

Dar ajung acasa si, cu mana tot pe telefon, de data asta swipe sus jos, pe facebook, vad ca-s adaugat pe un grup secret... hopaa...
 Tocmai am fost acceptat la un youth exchange in Palermo, Sicilia, in plin sezon - 19-26 noiembrie :)
 Yuhuu. E al cincilea in care voi participa! Imi plac la nebunie lucrurile astea, iar aceasta veste m-a facut superfericit!
Apoi, se pare ca in ora cat n-am fost pe facebook, a fost acceptat si Misha la un proiect in Lituania, madafacaru! E aproximativ in aceiasi perioada in care are loc si TC-ul din Moldova la care voi participa, deci nu sunt gelos, ca am si eu activitate. Si-apai ma suna Ruxi, sa-mi zica cum ca si ea merge in proiectul acela, deja sunt gelos! Dar cum nu prea is eu fericit cand e Ruxi langa mine, e super ok ca nu am aplicat si eu la acel proiect :) Dar tot gelos raman!
Saaau, in timp ce vorbeam cu ea la telefon, vine inca un mail, cum ca am fost acceptat intr-un alt proiect. Al patrulea anul acesta, al saptelea in doi ani fantastici! Latvia, here I come.

Acuma, ce-i cu proiectele astea, unde le gasiti si cum puteti aplica, nu detaliez aici, insa daca aveti intrebari nu ezitati sa le puneti. Ce vreau sa subliniez este nivelul oportunitatilor existente. Sa finanteze o entitate astfel de mobilitati 100% gratuite este extraordinar, e ceva ce parintii nostri n-ar crede posibil nici daca ar fi participat deja.
La naiba, si mie-mi vine greu sa cred asta.
Iar in timp ce scriu asta, imi zice Piotr, tipul cu care am fost pe Vf. Vihren la Youth Exchange-ul din Bulgaria, ca in trei zile ajunge la Brasov intr-un proiect de vreo 10 zile :)
Mnoh ca am si cu cine bea bere :)

Vorbind despre apogeul vietii, iata-l in acest articol!
Multumesc acestei zi de luni si Andreei care m-a scos din casa!

P.S.    Andreea este o super cercetașă din Severin, Turnu Severin, Drobeta Turnu Severin.
P.P.S. Partea cu prezervativele reprezinta un pamflet in aceiasi masura in care si viata mea e un pamflet. Ce, a voastra nu-i?
Photo 

Cel mai later edit este:
M-au bagat pe grupul de Latvia si ghiciti cine mi-a dat accept:
George =)))
VIATA E MINUNATA!