luni, 30 mai 2011

2 saptamani

Dupa principiul "I have nothing to say/I should blog about it" au trecut 2 saptamani nu prea active si deci urmeaza un post plictisitor, scris dupa o scurta incursiune in lumea cocotzului.
De ultima oara cand am scris si pana acum n-am facut nimic remarcabil, cu exceptia unei incercari de tura pe Valea Gaura si un desen de ansamblu la un cric telescopic ;))

Incepem cu proiectul la Organe de Masini: l-am facut :))
Continuand cu tura spre Valea Gaura: ne-am intalnit intr-o dimineata, nu mai putin de 13 insi, 3 masini, cu planul de a merge prin Valea Gaura, Varful Scara si apoi coborare pe Muchia Ciubotea. In Brasov vreme senina, in Bran vreme senina iar dupa 2 ore de mers apar norii deasupra Leaotei si in scurt timp incepe sa tune si deasupra noastra, moment in care am decis ca trebuie sa ma intorc, fiind costumat in pantaloni scurti, tricou, adidasi si un polar in ghiozdanelul meu quechua castigat in delta, la albatrosi. Si deci m-am intors, decizie ce s-a dovedit foarte importanta: valea era plina cu zapada si a plouat cu grindina. La intoarcere am alergat cu mici opriri pana in Bran, alergand totusi toata portiunea de asfalt din Poarta pana in Bran.

In rest, scoala mi-a mancat tot timpul...

luni, 16 mai 2011

RM (Restanta Mereu!)

Inspirational nume pentru o materie atat de frumoasa in partea ei aplicativa, si chiar si in cea teoretica...
Asa ca dupa 3 saptamani de chin (cel putin chin psihic) am ajuns la Galati, la Facultatea de Mecanica unde avea loc editia din anul 2011 a concursului national de Rezistenta Materialelor "C.C. Teodorescu" (vechiul concurs Traian Lalescu).
Ce caut eu la concursul asta? Imi place materia => am invatat, am retinut si m-am calificat la faza nationala unde ne erau promise premii de 1000 lei pt primul loc...
Si-am ajuns noi (Eu, Eliza, Elvis, Reka, Prof. Radu si Prof. Bit) joi la Galati cu un Peugeot Partner MARE, am fost lasati la Facultate iar apoi studentii am fost trimisi in caminul unde eram cazati, camin care nu mai avea apa calda de...24 de ore. N-a fost o problema, oricum nu-mi luasem nimic de spalat la mine. Dupa ce ne-am instalat comod am mers sa ne cautam de mancare, cautare terminata cu o pizza si un sfert, pe principiul 4+1 gratis. Dupa asta, am stat toata seara in camin, iar foarte seara ne-am pus sa repetam cate ceva. Dupa asta am stins lumina si-am vorbit pe intuneric pana am epuizat toate bancurile si culmile posibile.
In timpul noptii se pare ca am visat cu voce tare niste forte si nu mai tin minte ce altceva a zis Elvis ca am recitat in somn :))
Dimineata ne-am trezit extreeem de devreme deoarece ... nimeni nu stia de ce. Emotiile ne cuprindeau pe toti si am mers pana la urma la examen, ne-am instalat confortabil in bancile deloc confortabile si a inceput. Au venit problemele, am zis ca iar nu stiu sa le fac pe toate si am inceput. Dupa 2 ore si jumatate rezolvasem toate problemele ce stiam sa rezolv si dadusem la ghici la celelalte probleme la care nu stiam raspunsul. Stiind ca rezultatele le primim in ziua urmatoare (sambata), am mers sa mancam si apoi ne-am relaxat la camin asteptand pe cineva sa ne duca la gradina botanica iar apoi pe faleza Dunarii. Din 2 n-am nimerit niciuna, dar, din intamplare, am nimerit la Facultate pe la ora 5, tinand cont ca premierea avea loc intre 6 si 7 :))
Bla bla bla si aflam ca eu am iesit pe locul 5, Elvis pe 10, Reka pe 12, iar Eliza mai jos cumva.
Cu totii dezamagiti am mers la festivitatea de premiere care s-a dovedit a fi o porcarie. Toata lumea vorbea in timp ce nenea ii striga pe cei mai buni din tara, acordau premii dar nu spuneau de la cine sunt si premiile au fost cele mai mici din istoria concursului. Dupa asta am mers la masa si apoi o scurta plimbare pana nicaieri si inapoi.

Tin sa precizez ca mi-a placut totusi deplasarea, in ciuda faptului ca ceilalti au urat-o. Concursul in sine, adica timpul petrecut in sala de examen mi-a placut la nebunie si nu m-am gandit deloc la altceva in afara de materie si de logica ei. A fost o concentrare absoluta si o relaxare la fel. Mi-a placut si sper sa mai fie!

duminică, 15 mai 2011

EcoMarathon 2011

Iar sunt in urma cu posturile => nu scriu cu placere :-<

A trecut deja o saptamana de la EcoMarathon 2011, concurs ce a constat in parcurgerea unui traseu montan de 42 de km lungime si cu o diferenta de nivel pozitiva de 2300 m :)
Sa ma inscriu am decis atunci cand strangeam voluntarii pentru concurs si-am zis ca daca sora-mea imi da bani sa particip, eu particip, si deci...se pare ca mi-a dat bani. Multumesc.
Am plecat vineri cu Bogdam cu masina, am dat rucsacul jos si direct cu Frisbee-ul din mana-n mana la CEM (Centrul de Ecologie Montana din Moieciu) in curte dupa care am fost rugati, mai mult sau mai putin politicos, sa  intindem bannerele prin curte...eu cu Bogdam si cu George am intins unul maricel in timp ce CornelMic cu tipul venit cu Ana au intins alte 5-6 bannere :)) si-am retrecut la frisbee.
Cand s-a inserat am plecat sa ma inscriu, am primit toate cele, toate diferite fata de ceilalti : ei aveau toti sapca alba eu aveam neagra, ei aveau numere cu nume scrise, eu fara, ei au primit toate cele in rucsacei Skoda, eu intr-o punga alba :)) Dar cui ii pasa? N-am venit sa castig altceva decat experienta si sa am un weekend departe de studiu, adica psihic relaxant.
Si vine si dimineata. In toata agitatia de pe-acolo reusesc sa bag la burtihan diversele pregatite, pentru a constata spre start ca am stomacul plin de lichid...2 energizante crazy wolf. Ma incalzesc, ii salut pe toti cei cunoscuti, fac o poza si apoi il urmaresc pe Balan, sa fac intr-un fel incat sa fiu printre primii la start (eu plec mereu mai repede) si iata-ma ca sunt in gramada de start in spatele lui Balan, lipit de el, alaturi de toti greii alergarii montane romanesti :)...si-ncepe cu...
Parcursul meu a fost neasteptat de bun in prima bucla: 1 ora 22 minute, fapt ce ma face sa iau in considerare participarea la concursuri mai scurte gen semimarathon sau cross. Le-as termina ok ca pozitie si foarte ok ca si conditie fizica. In plus...cate naiba maratoane sa termin? :))

Dap...revenind la parcursul meu, tin sa precizez ca pe masura ce trecea timpul, toate articulatiile ma dureau mai tare, durere la care se adauga insuportabila usturime de la sfarcuri...usturime tati, nu gluma! Pe a doua bucla am scos putin sub 2 ore, asta in conditiile in care am alergat foarte putin din drumul de Cheile Gradistei iar de acolo in jos am fost pur si simplu o epava mergatoare si uneori alergatoare. Asa se face ca pe a 3-a bucla am facut 2 ore si 2 minute. Despre sentimentele prin care-am trecut n-am de gand sa vorbesc fiindca au fost 5 ore si 21 de minute de cuget continuu. Iata niste poze cu mortaciunea in traseu.































N-am reusit sa le asez in ordine :) Dar, in imagini, cam asta a fost EcoMarathon 2011 Moieciu de Sus